Comuna Recea

1. Localizare

Comuna Recea este situata in partea vestica a judetului Maramures, pe drumul european E58 Baia Mare - Cluj Napoca, la 5 km sud-vest de orasul resedinta de judet, in Depresiunea Baia Mare incadrata de muntii si dealurile de la estul orasului si o zona de campie la vest. Situandu-se la partea vestica a orasului resedinta de judet, comuna Recea are o importanta deosebita deoarece asigura orasul cu un numar relativ ridicat de muncitori pentru industria miniera si in acelasi timp asigura aprovizionarea acestuia cu produse alimentare si agricole, in special produse legumicole.

Asezarea a doua din satele comunei pe drumul national DN 1C care se intersecteaza cu un drum judetean cu circulatie intensa constituie un avantaj pentru dezvoltarea comunei, oferindu-i acesteia beneficiul unui grad ridicat de accesibilitate.

 

2. Caracterizare generala administrativ-teritoriala si istorica

Pe parcursul anilor, Recea a fost si inca este centru de comuna suburbana avand in componenta localitatile Sasar, Lapusel, Mocira si Bozanta Mica. Pozitia fizico-geografica a comunei, bogatiile solului si ale subsolului, atat din zona, cat si din jur, au oferit din cele mai vechi timpuri, conditii optime dezvoltarii activitatilor umane.

Originea localitatii este strans legata de existenta zacamintelor aurifere care, cu certitudine, au constituit motivatia formarii aici, a unei asezari, ai carei locuitori au invatat mestesugul prelucrarii acestor zacaminte, cunoscand totodata si valoarea acestora.

Caracteristici administrative

Comuna Recea are o suprafata totala de 43,88 km², reprezentand astfel 0,69% din suprafata totala a judetului Maramures (6.304,36 km²) si o populatie de 5580 de locuitori (2007).

Unitatea administrativ-teritoriala Recea a primit in anul 1976 statutul de comuna si se invecineaza:

  • la nord – municipiul Baia Mare si orasul Tautii Magheraus ;
  • la est – comuna Grosi ;
  • la sud-est – comuna Sacalaseni ;
  • la sud si sud-vest – comuna Satulung ;
  • la vest – comuna Ardusat.

Istoric

In ciuda faptului ca documentele scrise amintesc de aceasta localitate numai la inceputul secolului al XIV-lea e.n. (1327), istoria acestei asezari incepe cu multe mii de ani in urma. S-au gasit dovezi ca acest teritoriu a fost locuit inca din paleolitic (piatra cioplita), imbratisand prima si cea mai lunga epoca din istoria omenirii.

Satul SASAR (component al comunei), este o straveche asezare situata pe raul RIVULUS SAXARUM (Raul Pietrelor) de la care provine insasi denumirea de Sasar, atestata documentar in anul 1327. In perioada anilor 1327 – 1854, aceasta localitate a avut mai multe denumiri. Satul RECEA a fost atestat in anul 1828 cu numele LÉNARDFALU RÉCZ.

 Teritoriul actual al comunei Recea cuprinde un total de 4.388 ha si se compune din spatiu intravilan cu o suprafata de 552 ha (12,57% din suprafata UAT).

Acesta se imparte la randul sau in :

  • suprafata locuibila – 491,22 ha;
  •  institutii si servicii de interes public – 8,32 ha ;
  •  unitati economice – 26,44 ha ;
  • cai de comunicatie (rutiera si feroviara) – 14,78 ha ;
  • spatii verzi, agrement, sport – 7,45 ha ;
  • echipare tehnico-edilitara
  •  gospodarire comunala si cimitire – 5,44 ha ;
  • ape – 2,27 ha ;
  • destinatii speciale – 0,31 ha.
  • spatiu extravilan, cu o suprafata de 3.836 ha, reprezentand 77,71% din UAT, din care 3.410 ha de suprafata agricola.

 

3. Caracterizare socio-demografica

Caracteristici demografice

Observand evolutia populatiei comunei se constata o scadere lenta in perioada 1992-1999, urmata de un interval de 3 ani cu o crestere accentuata. Perioada 2002- 2007 pastreaza acelasi trend ascensional al populatiei, insa intru-un ritm mai lent.

An

1992

1999

2000

2002

2007

Nr locuitori

5180

5093

5203

5453

5580

Evolutia demografica din ultimul deceniu s-a realizat atat pe cale naturala, prin mentinerea sporului natural la valori pozitive, cat si prin migratia unor locuitori din Baia Mare, care au renuntat la viata citadina, in schimbul realizarii unei gospodarii in comuna.

Dintre cele cinci sate componente ale comunei, localitatea cu populatia cea mai numeroasa este Sasar, cu 1890 de locuitori, urmata de Lapusel, cu 1388 de locuitori. Localitatea Recea are un numar de 956 de locuitori, in timp ce Mocira insumeaza 787 de locuitori, iar Bozanta Mica, 423 de locuitori.

Structura populatiei pe grupe de varsta

Populatia comunei Recea se imparte pe grupe de varsta dupa cum urmeaza :

  • intre 0-18 ani : 1.215 ;
  • intre 19-59 ani : 2.768 ;
  • peste 60 de ani : 1.110.

Procentul de 22% al populatiei cu varsta peste 60 de ani evidentiaza o problema grava a comunei Recea : imbatranirea demografica, care in timp poate duce la depopulare. La aceasta se adauga o valoare foarte ridicata a raportului de dependenta economica, respectiv 83,9%. Se observa astfel ca numarul persoanelor intretinute la 1.000 de persoane apte de munca este de 839.

Calitatea locuirii

Comuna Recea numara 2000 de gospodarii (2007), iar indicele de locuire al acesteia este de 2,79 persoane/locuinta. Suprafata locuibila reglementata in Planul Urbanistic General al comunei este de 1.303,59 si reprezinta 66,14% din totalul spatiului intravilan. Densitatea populatiei este de 127,16 locuitori/km².

 

4. Patrimoniul natural si construit

Patrimoniul natural

Caracteristici ale reliefului

Comuna Recea este situata in Depresiune Baia Mare, relieful avand aproape toate formele caracteristice pentru aceasta zona geografica. Astfel vom intalni partea de dealuri domoale spre vest care coboara pana in zona de campie, la cota de 160 m in imediata apropiere a raului Lapus. Suprafetele de campie sunt cele care domina teritoriul comunei, unitatea fiind situata la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul marii.

 Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica de suprafata a comunei este reprezentata de raurile Sasar si Lapus si amenajarea piscicola “Doua Veverite” .Principalul rau care strabate centrul zonei este raul Lapus ce primeste ca afluenti raul Sasar si valea Caselor la care se adauga tributari mai mici ca Ariesul, Craica si Carbuneasca. Raul Lapus, strabate comuna pe o lungime de 15 km, si dreneaza terenurile din jur, formand numeroase lunci si terase care, avand un grad ridicat de fertilitate, favorizeaza culturile de legume, frecvent intalnite in aceasta zona. Apele Lapusului pot fi folosite la irigarea culturilor de pe malurile sale.

Resurse ale subsolului

Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei se caracterizeaza prin depozite sedimentare de varsta cuaternara, formate din materiale piemontane, luturi de terase, argile aluviale, nisipuri si pietrisuri. Scoarta terestra din aceasta zona cuprinde o structura pedogenetica variata, pentru ca, alaturi de solurile podzolice predominante, se gasesc si solurile brune de padure si solurile montane, acide.

Resurse ale solului

Din totalul suprafetei asezarii de 4.388 ha, 1773 ha sunt terenuri agricole, 780 ha faneata, 731 ha sunt pasuni, 7 ha cultivate cu vii si pepiniere viticole, 119 ha sunt livezi si pepiniere pomicole. Solurile comunei sunt aluvionare, cu fertilitatea cea mai ridicata din judet.

Clima

Clima din aceasta zona este temperat-continentala (de adapost), cu ierni blande, fara viscol si cu veri racoroase. Unele caracteristici specifice mai aparte sunt datorate existentei lantului carpatic ce indeplineste rolul benefic de paravan impiedicand intemperiile reci dinspre nord-est.

Aflata la adapost, comuna are un climat de nuanta mediteraneana cu un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura aerului atinge cota medie multianuala de 9,6º C, media lunii ianuarie se ridica la -2,4º C, iar cea a lunii iunie la 19,9º C.

Patrimoniu public construit

Unitatea studiata nu are obiective patrimoniale naturale sau construite de interes national, in schimb concentreaza unele elemente de interes local sau judetean. Ca obiective de interes arheologic se remarca schiturile din locurile numite Ciurgau-Butruci din localitatea Lapusel, Dambul Morii din localitatea Sasar si vechiul castel ce a fost construit de contele Francisc Bethlen, care in prezent are destinatia de scoala si cabinet medical. Tot in categoria patrimoniului construit se incadreaza si cele 5 biserici ortodoxe, 2 biserici greco-catolice, o biserica reformata si una penticostala.

 

5. Nivelul de dezvoltare al infrastructurii publice

Retele de transport rutier, feroviar, aerian

Trecerea drumului european E58 prin centrul satelor Recea si Lapusel creeaza un disconfort major in aceasta zona care intr-un anumit interval orar devine foarte aglomerata.

Se impune gasirea unor trasee de deviere a circulatiei de tranzit in special a traficului cu scopul fluidizarii circulatiei pentru drumul european si pentru a evita orice fel de disconfort.

Transportul in comun la nivelul comunei Recea este legat de transportul municipiului Baia Mare si este realizat cu mijloacele de transport locale. Zilnic se efectueaza 24 de curse cu plecare de la Recea spre Baia Mare si invers, iar spre Sasar circula 12 curse, zilnic in intervalul orar 5 :00-23 :00.

Retelele de comunicare existente intre satele apartinatoare comunei Recea si municipiul Baia Mare, sunt: calea ferata (Baia Mare – Cluj-Napoca), drumul european E 58 (Baia Mare – Cluj-Napoca) si o retea de drumuri comunale cu o lungime totala de 40,4 km.

Gospodarire complexa si alimentare cu apa

Localitatile Mocira, Recea si Sasar sunt cele care beneficiaza de un sistem de alimentare cu apa potabila, deservind 67,77% din gospodariile din comuna. Aductiunea apei se face din lacul Stramtori-Firiza , fiind tratata la SC VITAL SA.

Reteaua de distributie a apei este una recent construita ; in prezent se lucreaza la un proiect pentru extinderea acestei utilitati la nivelul intregii comune. Epurarea apelor uzate se realizeaza la statia de epurare de la Sasar, a carei modernizare este aproape finalizata. Statia de epurare de la Sasar este cu treapta mecanica si biologica.

 

6. Infrastructura socio-educationala

Infrastructura educationala

In comuna exista 5 scoli cu clasele I-VIII, avand un numar de 469 elevi, 5 gradinite, cu 210 copii, 3 camine culturale, in satele: Sasar, Recea, Lapusel si in constructie, cele din Mocira si Bozanta Mica. Scolile din comuna au fost modernizate foarte mult in ultimii ani, fiind dotate cu sali speciale pentru instruire in informatica si laboratoare bine amenajate. Infrastructura educationala a comunei Recea este sustinuta de 59 de cadre didactice.

Infrastructura de sanatate publica

In comuna exista 4 cabinete medicale (cate unul in fiecare localitate cu exceptia satului Bozanta Mica) cu personal reprezentat de 4 medici si 4 asistenti medicali. In comuna nu exista spitale, fiind la o distanta mica de oras, pentru cazurile extreme de boala se apeleaza la serviciile Spitalului Judetean Maramures din Baia Mare.

Infrastructura culturala

Resursele culturale din aceasta zona, au favorizat inca din cele mai vechi timpuri, practicarea si dezvoltarea activitatii socio-culturale, in forme variate si stabile, conferind localitatii atributele unui puternic centru cultural.

In prezent exista in comuna 2 filiale ale bibliotecii comunale, in satele Sasar si Lapusel, cu un fond total de carte de 8.534 volume si un numar de 643 utilizatori. Prima biblioteca din aceasta zona a fost infiintata in anul 1900 de catre ‘’ASTRA’’ in satul Sasar, aceasta dovedind inca o data interesul cultural al oamenilor din aceste locuri.

Elemente de unicitate culturala

De-a lungul timpului, au existat numeroase obiceiuri si traditii specifice zonei, cum ar fi: obiceiul sarbatoririi hramului bisericesc specific fiecarui sat in parte, care s-a pastrat in timp si care aduna toti fiii satului, prieteni, vecini si rude; obiceiuri din seara de Craciun, “stropitul” fetelor, care se practica numai in aceasta zona, a doua zi de Paste.

 

7. Caracterizarea economica

Dupa 1990, localitatile au cunoscut schimbari majore, putandu-se afirma ca in unele sectoare au avut loc imbunatatiri, in timp ce altele au suferit degradari. Prin incercarea de trecere de la o economie centralizata la una de piata, sectorul particular s-a dezvoltat destul de puternic, sectorul de stat, in schimb, decazand, in special din cauza desfiintarii CAP-urilor. Se constata existenta unui potential agricol-legumicol deosebit fiind cel mai puternic de pe raza judetului, aceasta situatie fiind favorabila pentru o perioada de tranzitie spre o economie reala de piata deoarece a absorbit o mare parte a fortei de munca disponibilizata de unitatile economice din localitate sau din localitatile unde isi aveau locul de munca.

Agricultura

Agricultura a fost si este una din activitatile de baza ale comunei Recea. Aceasta activitate este avantajata atat de existenta unui sol deosebit de favorabil pentru agricultura cat si datorita reliefului zonei format din campii intinse, in majoritate, si dealuri domoale.

Valorificarea fondului funciar de campie este orientat mai ales spre cultura mare (grau si porumb), iar pentru zona de deal predomina cultura pomilor fructiferi in mod special a marului si cultura vitei-de-vie.

Cresterea animalelor, in special bovine si porcine este o activitate care se desfatoara in unitati agricole de mici dimensiuni si in gospodarii individuale. Un loc important in activitatea agricola il ocupa ramura legumiculturii.

Din totalul de 840 de salariati ai comunei in anul 2007, doar 1,87% erau salariati in domeniul agriculturii.

Industria

Activitatea industriala a comunei este imbogatita prin numarul destul de mare de agenti economici, care se gasesc in special in satele Recea, Mocira si Sasar si mai putin in celelalte, avand ca obiect de activitate o gama foarte larga de profiluri. Domeniul industriei prelucratoare ocupa in anul 2007 aproximativ 41,07% dintre salariati.

Comert

Comuna Recea este o zona importanta in ceea ce priveste comertul si serviciile, mai ales datorita amplasamentului acesteia. Comertul in aceasta zona este reprezentat de firme particulare, societati care au puncte de desfacere in toate cele cinci sate. Populatia apeleaza la serviciile acestor firme, dar, comuna, fiind situata doar la 5 km de oras, multi se aprovizioneaza cu produsele necesare de la magazinele din Baia Mare. In domeniul comertului exista un numar de 210 salariati.

 

8. Turism

Importanta zona de agrement este amenajarea piscicola “Doua Veverite”, cu o suprafata de 6,4 ha, reprezentand luciu de apa, destinat pentru practicarea pescuitului sportiv de catre locuitorii comunei si turistii pasionati.

Turismul este axat in special pe vizitarea Lacului si cabanei Doua Veverite din localitatea Lapusel, amenajate si reconstruite recent, fapt care atrage un numar insemnat de turiști. Acest lac este frecventat de numerosi pescari amatori, in tot timpul anului. De asemenea, malul raului Lapus, din aceeasi localitate, este vizitat in timpul verii, de cele mai multe ori sub forma turismului de week-end.

 

9. Politici de dezvoltare ale autoritatilor publice locale

Primaria Recea isi focalizeaza in prezent resursele spre rezolvarea unor aspecte prioritare pentru dezvoltarea comunei. Printre acestea se numara:

  1. modernizarea retelei stradale a comunei;
  2. imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare;
  3. promovarea valorilor culturale ale comunei;
  4. imbunatatirea serviciilor de asistenta sociala.

Obiectivele de dezvoltare ale comunei pentru perioada 2009-2019

In urma auditului teritorial al comunei Recea si a concluziilor SWOT, in urmatorii 10 ani autoritatile locale ale comunei si partenerii lor trebuie sa-si concetreze eforturile pe urmatoarele obiective, pentru a valorifica atuurile si a face fata provocarilor:

  1. Imbuntatirea accesului populatiei la servicii socio-culturale si sportive adaptate nevoilor stringente si moderne ale acestora;
  2. Valorificarea potentialului economic al comunei prin sustinerea dezvoltarii sustenabile a agentilor economici existenti si atragerea de noi tipuri de investitii;
  3. Imbunatatirea calitatii vietii a locuitorilor comunei prin dezvoltarea infrastructurii publice eficiente si prin cresterea calitatii mediului inconjurator;

 Masurile si proiectele domeniului social

  • dezvoltarea serviciului de asistenta sociala al primariei pentru nevoile speciale ale varstnicilor si ale copiilor lasati in grija rudelor de catre persoanele plecate in strainatate
  • crearea de centre de zi pentru varstnici cu activitati si servicii specializate acestei categorii;
  • crearea conditiilor socio-economice pentru locuitorii nou instalati in comuna, pentru a raspunde nevoilor de periferizare a vietii sociale
  • dezvoltarea infrastructurii culturale in satele Mocira si Bozanta Mica (camine culturale,etc) pentru a sustine activitatea sociala a populatiei locale
  • dezvoltarea infrastructurii si sustinerea oportunitatilor sportive
  • dezvoltarea locurilor de intalnire si schimb pentru populatia locala
  • dezvoltarea si amenajarea spatiilor de joaca pentru copii

Masurile si proiectele domeniului economic

  • incurajarea antreprenorilor si a agentilor economici de a participa la activitatile Centrului de Afaceri Romano-Ucrainian din orasul Seini, nou infiintat;
  • dezvoltarea infrastructurii economice in satele marginase ale comunei, in vederea crearii de locuri de munca pentru tineri si astfel pentru ajustarea gradului de dependenta al populatiei inactive a comunei;
  • co-organizarea si sustinerea reprezentarii produselor locale la targurile de profil (de interes local, regional sau national)
  • dezvoltarea de forme de insertie economica pentru absorbtia fortei de munca feminine;
  • imbunatatirea economica a livezilor existente de pomi fructiferi;
  • dezvoltarea turismului natural in zona Butruci;
  • dezvoltarea mijloacelor de protectie si control al traficului turistic pentru protectia zonelor naturale „Doua veverite” si „Butruci”;
  • incurajarea si stimularea activitatilor traditionale, naturale sau ecologice;
  • elaborarea unei strategii de atragere a investitorilor straini care s-ar putea orienta pe dezvoltarea laturii industriale a orasului;

Masurile si proiectele domeniului habitat

  • extinderea retelei de alimentare cu apa curenta, pentru a deservi toate localitatile comunei;
  • crearea traseelor de deviere a circulatiei rutiere europene din centrul localitatilor traversate inspre exteriorul acestora;
  • dezvoltarea unui sistem de canalizare si a unei statii de epurare a apelor uzate;
  • modernizarea infrastructurii de iluminat stradal crearea sistemelor de depoluare a apei raului Sasar, pentru a asigura apa de calitate necesara sistemelor agricole de irigatii in localitatile Sasar, Recea si Bozanta Mica;
  • acoperirea si izolarea iazurilor de decantare a sterilului, aflate pe teritoriul comunei;
  • dezvoltarea spatiilor verzi si a plantatiilor de arbusti in intravilanul si extravilanul comunei;
  • dezvoltarea unui sistem integrat si selectiv de gestiune a deseurilor.