Comuna Sacalaseni

1. Localizarea comunei si aspecte administrative :

Comuna Săcălăşeni este o aşezare românească de sine stătătoare şi formată cu multe secole înainte de 1405, când este menţionată pentru prima dată în documentele vremii, sub numele „Zakalasfalwa" şi aparţinea ca posesiune de domeniul cetăţii Chioarului. Abia în anul 1854 este menţionată sub numele actual, respectiv Săcălăşeni.

Componenţă

Totodată, comuna Săcălăşeni este compusă din trei sate, localităţile componente ale comunei fiind: satul Săcălăşeni, care este centru de comună, apoi satele Coruia şi Culcea. Satele comunei sunt comunităţi umane mai vechi decât prima lor atestare, fapt probat de vechi urme arheologice din împrejurimi. Satele Săcălăşeni şi Culcea sunt atestate documentar în anul 1405, ca aparţinând domeniului cetăţii Chioarului (Szatmar Varmegye 100), iar satul Coruia este atestat în anul 1385.

 

2. Repere geografice:

Comuna este situată în vestul judeţului Maramureş, la 10 km distanţă faţă de municipiul Baia Mare.
Din punct de vedere al coordonatelor geografice, comuna Săcălăşeni se situează la 47º34´50"N latitudine nordică şi respectiv 23º33´55"E longitudine estică.

Vecini

Comuna se învecinează la nord cu comunele Groşi şi Dumbrăviţa, la sud cu comunele Coaş şi Remetea Chioarului, la est cu comuna Copalnic Mănăştur, iar la vest cu comuna Coltău.
Este înconjurată de diverse forme de relief (păduri, balta de pescuit, râul Lăpuş), făcând parte din bazinul hidrografic al râului Someş.

Suprafaţa

Suprafaţa comunei este de 3109 ha, din care teren agricol 2243 ha, păşuni 377 ha, fâneţe 291 ha, livezi 4 ha, vii 5 ha, păduri 5 ha. Suprafaţa intravilană a comunei este de 422 ha, iar extravilană 2457 ha.

Căi de acces

Ca şi căi de acces menţionăm DJ 182B şi DJ 184A.

Date demografice

În această aşezare există un număr total de 2286 locuitori, adică 830 de gospodării şi 765 de locuinţe.

 

3. Infrastructura:

  • Alimentarea cu apă potabilă este realizată în toate cele trei localităţi;
  • Reţeaua de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere s-a realizat la nivelul satului Săcălăşeni, însă aceasta urmează să fie extinsă în întreaga comună, şi anume în satele Coruia şi Culcea;
  • Comuna este electrificată, însă cu posibilitatea extinderii reţelei;
  • Comunicarea se realizează prin telefonie fixă şi mobilă, dar şi prin Internet;
  • Comuna este alimentată cu gaz metan, la fel existând posibilitatea extinderii acestei reţele.

 

4. Economie:

  • Principalele activităţi economice pe raza comunei sunt: agricultura, creşterea animalelor, cultura plantelor, serviciile şi comerţul;
  • Dintre activităţile specifice zonei menţionăm: prelucrarea lemnului, artizanat, îngrăşarea taurinelor, confecţionare mobilă, încălţăminte, agrement.

 

5. Turism:

  • Principalele obiective turistice ţin de relieful zonei, de punctele de atracţie turistică, de tradiţiile şi evenimentele zonei;
  • Ca şi puncte de atracţie turistică amintim: râul şi lunca Lăpuş, balta de pescuit Săcălăşeni, traseele turistice din zonă şi mai ales bisericile din lemn – în localitatea Coruia se află biserica „Sfânta Ana", care a fost adusă în centrul acestui sat în anul 1794 din Pindur; deasupra intrării este gravată data mutării sale şi numele meşterului, impresionând prin mărimea sa, prin turnul ei înalt, dar şi prin ornamente sculptate; în Culcea se află biserica „Sfinţii Arhangheli", care a fost construită în 1720 din lemn de stejar, putând fi remarcată pentru frumuseţea prispei sale, care conţine stâlpi sculptaţi, şi pentru picturile sale, care au fost finalizate încă din 1900; în Săcălăşeni se află biserica „Adormirea Maicii Domnului", construită din stejar în secolul XVII, şi care reuneşte toate caracteristicile întâlnite la bisericile de lemn transilvănene; de mici dimensiuni, cu intrarea în pronaos situată în partea sudică şi cu toate micile detalii care reprezintă frumusetţea culturii acestor zone, această casă a lui Dumnezeu impresionează prin simplitate, prin picturile doar parţial păstrate, realizate de Paula Weissn din Baia Mare, în 1865.
  • Obiceiurile tradiţionale au rolul de a atrage turiştii către aceste zone. Obiceiurile de peste an au un caracter colectiv. Cele legate de sfârşitul anului vechi şi începutul anului nou sunt vii în multe sate chiorene (printre care şi cele din comuna Săcălăşeni). Cele 12 zile ale sărbătorilor de iarnă erau şi sunt foarte preţuite de colectivitatea sătească şi sunt bogate în manifestări folclorice, structurate pe două registre mai importante: colindatul şi petrecerea numită „Vergelul". Totodată, sărbătoarea Paştelui alături de toate celelate sărbători religioase implică ritualuri specifice, antrenând întreaga comunitate. La toate acestea se mai adaugă şi „Sărbătoarea cireşelor", care are loc în fiecare an la sfârşitul lunii mai , festivitate la care, pe lângă oficialităţi, participă atât invitaţi din zonă, cât şi turişti sau invitaţi din localităţi vecine.

 

6. Cultură şi educaţie:

  • În cadrul învăţământului funcţionează un număr de 6 unităţi de învăţământ, din care trei şcoli şi trei grădiniţe. Copiii înscrişi în grădiniţe sunt în număr de 70, iar elevi înscrişi în şcoli sunt în număr de 196, din care în Săcălăşeni 87, în Coruia 73 şi în Culcea 36;
  • Cadrele didactice sunt împărţite după cum urmează: în Săcălăşeni un număr de 8 profesori, 2 învăţătoare şi 1 educatoare, în Coruia 1 educatoare, 2 învăţătoare şi 8 profesori, iar în Culcea 2 învăţători şi 1 educatoare.
  • Comuna Săcălăşeni are o bibliotecă cu 7000 de volume de carte, fiind situată în centrul comunei. De asemenea, funcţionează şi 3 biblioteci şcolare.
  • În comuna Săcălăşeni există o asociaţie culturală ,,Cireşarii din Coruia" înfiinţată in anul 2005 cu scopul de a duce mai departe tradiţia.

 

7. Facilităţi pentru investitori:

Administraţia locală este dispusă să colaboreze cu investitori din ţară şi din străinătate, asigurând:

  • prezentare şi reprezentare în comunitate;
  • consultanţă şi suport logistic;
  • concesionări terenuri şi clădiri;
  • scutiri de taxe şi impozite în temei legal;
  • forţă de muncă disponibilă, calificată şi necalificată;
  • materii prime: lemn, lapte, fructe etc;
  • preţurile accesibile ale terenurilor şi apropierea de municipiul Baia Mare dau posibilitatea dezvoltării micii industrii;
  • zone de agrement;
  • infrastructură solidă: reţea de apă, canalizare, gaz, curent electric, conectare Internet, acces la drumurile judeţene etc.